Potrivit Consiliului Uniunii Europene, clădirile sunt responsabile de 40% din consumul total de energie la nivelul Uniunii Europene și de peste 30% din emisiile de CO2. Este nevoie de intensificarea eforturilor de renovare a clădirilor din întreaga Uniune și de promovarea construcțiilor eficiente din punct de vedere energetic, astfel încât sectorul construcțiilor să contribuie la obiectivul UE de realizare a neutralității climatice până în 2050.
De ce e nevoie ca acesta să devină o prioritate pe termen lung? Pentru că în momentul de față este nevoie de foarte multă energie pentru obținerea materialelor de construcție, dar și pentru menținerea confortului – aici vorbim de încălzire, de aerul condiționat și de toate celelalte elemente ale unei clădiri care au nevoie de curent electric pentru a funcționa.
În acest articol explorăm perspectivele unui viitor mai sustenabil în domeniul construcțiilor din punctul de vedere al unui beneficiar al unei clădiri de birouri – Vlad Craioveanu, CEO & Co-Founder Impact Hub Bucharest, al unui reprezentant al unei firme de proiectare care gândește întreg conceptul unei clădiri – Alinda Dudu, Principal Sustainability Consultant Cundall, și al unui specialist în construcții – Claudiu Bisnel – Founder & Managing Partner Brisk Group. Discuția a fost moderată de Daniel Butucel, Managing Partner, Miradex Wooden Buildings & BD, Romania Green Building Council.
Cum proiectăm o clădire eficientă energetic și cu o amprentă carbon redusă
Alinda Dudu este arhitect și consultant în certificări de sustenabilitate pentru clădiri, cu acreditările LEED AP, BREEAM International și WELL AP. Alinda este de părere că o certificare energetică nu este un simplu document, ci o modalitate de a atesta valoarea adăugată din spatele proiectului imobiliar. Deși astfel de certificări sunt mai des întâlnite la clădiri noi, ele pot fi acordate și construcțiilor mai vechi, atâta timp cât sunt implementate o serie de schimbări. Există deci șanse pentru un demers sustenabil în orice condiții.
Cine ar trebui să facă primii pași ca să avem mai multe clădiri verzi? În primul rând, dezvoltatorii imobiliari și beneficiarii. Ei trebuie să fie primii care să înțeleagă de ce e bine să investești într-o clădire sustenabilă sau în renovarea corectă a celor care există deja. Care sunt avantajele unei clădiri certificate?
Calitatea
În primul rând, acestea se disting prin faptul că sunt, înainte de toate, de bună calitate. În construcția lor se ia ca factor determinant atât impactul de mediu pe care îl exercită în toate etapele existenței ei, cât și confortul beneficiarilor. În toate sistemele de certificare verde există o componentă foarte puternică de calitate a mediului interior. Toți cei care muncesc sau locuiesc într-o clădire certificată recunosc că, dincolo de toate celelalte calități, aceasta nu se conformează numai normativelor locale, ci le depășește.
Consumuri mai mici și un cost de întreținere redus
Un dezvoltator sau un chiriaș va fi întotdeauna preocupat de costurile la utilităților. O clădire sustenabilă are avantajul că, prin modul în care este proiectată și construită, reduce consumurile de toate felurile: energie electrică, combustibili fosili, consumul de apă, de materiale.
Clienții corporate își doresc un astfel de sediu pentru companiile lor
„Ceea ce am observat că intervine din ce în ce mai des ca tendință în urmărirea ocupării unei clădiri sustenabile sau a obținerii unei certificări este factorul de politică a firmelor care au un angajament de ESG și care au ca parte din politica proprie ocuparea unei clădiri care urmărește anumite criterii de sustenabilitate. Mai nou, vedem că se dorește chiar ca acea clădire să urmărească criterii net-zero, care e pasul următor, deoarece și certificările se adaptează pe măsură ce crește necesitatea de a ne lua angajamente mai solide în domeniul climei.” – Alinda Dudu
Pe lângă materialele de construcție folosite și felul în care acestea sunt întrebuințate (termoizolarea, placa la sol, tâmplăria), tehnologia joacă un rol important în creșterea gradului de sustenabilitate a clădirilor. În ierarhia măsurilor de eficientizare energetică a unei clădiri, automatizările stau destul de sus și au devenit deja un factor standard în proiectare: senzorii de ocupare, de daylighting, dimming sensors au intrat deja în limbajul comun.
Este interesant faptul că, deși nu sunt obligatorii, aceste certificări au ridicat nivelul de calitate pe piața imobiliară și în mediul construit, atât în România, cât și în restul lumii. Primele certificări au fost urmate de normative locale, apoi certificările au crescut nivelul criteriilor de sustenabilitate, normativele le-au urmat exemplul și astfel s-a creat un circuit al performanței în care atât certificările, cât și legislația locală în domeniu evoluează într-o direcție pozitivă. Ambele au în vedere întreg procesul – de la alegerea terenului pentru construcție, până la reutilizarea sau remontarea clădirii.
Sustenabilitatea, trend în piața imobiliară
Claudiu Bisnel este Founder & Managing Partner Brisk Group, companie care activează atât pe piața din România, cât și în Marea Britanie și Republica Moldova. Claudiu este de părere că în momentul în care începem un proiect imobiliar, trebuie să avem un mod de gândire de tip „masterplan” – să ne gândim la tot ceea ce implică acel proiect, nu doar la arhitectură sau la sustenabilitatea materialelor folosite. Dacă vorbim de clădiri de birouri, spre exemplu, locația trebuie aleasă cu grijă astfel încât să fie cât mai ușor accesibilă, iar cei care o folosesc să contribuie cât mai puțin, sau chiar deloc, la creșterea amprentei de carbon prin folosirea mașinii personale.
În contextul macro al industriei construcțiilor, criza forței de muncă a cerut și cere ingeniozitate și flexibilitatea de a transforma această provocare într-o oportunitate din punct de vedere al sustenabilității. Astfel au început să se folosească din ce în ce mai multe materiale prefabricate, premodelate și o implementare in situ cât mai eficientă, cu resurse cât mai limitate – aspecte benefice pentru mediu și care nu afectează calitatea locuinței sau a vieții beneficiarilor.
„Dacă vorbim strict de România, observăm un apetit crescut pentru implementarea de proiecte sau soluții sustenabile. În ultimii doi ani discuțiile legate de sustenabilitate s-au intensificat, un catalizator al acestei evoluții pozitive fiind aspectul financiar. În momentul de față experimentăm o multitudine de crize suprapuse, ceea ce determină din ce în ce mai mulți oameni să se îndrepte către soluții alternative, verzi.” – Claudiu Bisnel
Se observă, de asemenea, un interes pronunțat din partea românilor în general și a corporațiilor și dezvoltatorilor imobiliari în particular pentru amplasarea de panouri fotovoltaice.
În plus, sustenabilitatea clădirilor nu se referă doar la sursele de energie folosite, ci și la materialele de construcții – de exemplu, unele care să poată fi refolosite sau care provin dintr-o sursă cât mai apropiată de dezvoltator și au amprenta de carbon asociată transportului redusă considerabil.
Claudiu declară că în piața proiectelor rezidențiale se lucrează foarte mult cu Green Homes, o certificare a Romania Green Building Council care setează guideline-urile de sustenabilitate a construcțiilor, implicând costuri mici și beneficii substanțiale pentru locuitori. Un avantaj major al certificării Green Homes este posibilitatea de a accesa finanțări verzi de tip „green mortgage”, ceea ce duce la o cerere din ce în ce mai mare de încorporare a elementelor sustenabile în construcțiile rezidențiale.
Beneficiarii finali au început să înțeleagă mult mai bine nevoia de a contribui la schimbare pentru a combate efectele încălzirii globale și aleg să investească în locuințe mai verzi, care sunt de asemenea și mai calitative, oferind o calitate a vieții crescută. Ei mai sunt motivați și de rațiuni financiare: prețul la energia electrică și la gaze a crescut în mod exponențial, iar acest lucru se vede în facturile care vin lună de lună. O locuință optimizată energetic are și avantajul de a consuma mai puține resurse și de a contribui la reducerea costurilor cu întreținerea, așadar alegerea va fi din ce în ce mai mult în favoarea unei astfel de locuințe.
Sustenabilitatea clădirilor de birouri
Angajații își doresc din ce în ce mai mult să lucreze pentru companii care respectă anumite angajamente față de mediu și care au integrat sustenabilitatea în setul lor de valori. Mai mult, chiar dacă în ultimii ani modul de lucru hibrid a devenit din ce în ce mai popular, oamenii se întorc totuși la birouri și își doresc spații de lucru confortabile, în armonie cu mediul înconjurător. Clădirile de birouri sustenabile oferă avantaje tuturor părților, fie că vorbim de dezvoltatori imobiliari, de firmele de construcții, de companiile care închiriază spații de lucru sau de angajații acestora.
Vlad Craioveanu, CEO & Co-Founder Impact Hub Bucharest, a oferit de-a lungul timpului spații de cowork în mai multe clădiri din diferite părți ale Bucureștiului. Cunoaște, așadar, piața, cererile și nevoile clienților și este de părere că sustenabilitatea poate fi abordată din foarte multe unghiuri – de la terenul pe care este amplasată clădirea, până la arhitectura ei, folosirea corectă a fiecărui metru pătrat, facilitățile oferite, accesibilitatea și minimizarea cantității de deșeuri.
„În modelul nostru de business, pe componenta de spațiu de lucru, sustenabilitatea înseamnă mai multe lucruri: are un impact direct atât asupra costurilor, cât și în experiența pe care o au clienții noștri. Pe partea financiară, o clădire sustenabilă trebuie construită în așa fel încât să aibă costuri de operare cât mai mici, ceea ce se traduce, pe partea de utilități, în eficiență energetică, în consumul de gaze sau de apă; pe de altă parte mai înseamnă și eficiență energetică din punct de vedere al materialelor de construcții, și mai ține, de asemenea, și de arhitectura clădirii în sine – modul în care a fost gândită și cât de ușor de utilizat este fiecare metru pătrat. În funcție de arhitectura și designul unei clădiri, chiriașul unei clădiri de birouri poate folosi o suprafață mai mare sau mai mică pentru același număr de oameni.
Așadar, cu cât arhitectura îți permite să folosești mai bine spațiul util, cu atât se reduc costurile, implicit cele de construcție și ale proprietății. Bineînțeles, sustenabilitatea mai înseamnă și calitatea materialelor, durabilitatea lor și cât de ușor de refolosit sunt. La Impact Hub suntem din ce în ce mai atenți să folosim materiale cărora le putem găsi un nou rost în alte circumstanțe, în alt spațiu sau în alte formate de layout, astfel încât munca efectivă și amprenta de carbon să se reducă cât mai mult în timp, oferindu-ne în același timp o flexibilitate mărită în utilizare.” – Vlad Craioveanu, CEO & Co-Founder Impact Hub Bucharest
Pe final…
Una dintre cele mai importante concluzii pe care le poate avea o discuție pe această temă este că avem nevoie de politici și de finanțare în domeniul clădirilor sustenabile, deoarece ele au, pe lângă avantajele pentru mediu și beneficiari, valoarea de asset care nu se devalorizează cu timpul, spre deosebire de clădirile pe care le avem în momentul de față și care, mai devreme sau mai târziu, se vor devaloriza.
În plus, a venit momentul să ne gândim că nu suntem departe de punctul în care toate loturile libere se vor consuma. Atunci va trebui să regândim strategia și să folosim ce avem: clădirile construite în timpul comunismului sau mai recent, dar care astăzi nu respectă normele de sustenabilitate. În această zonă există un potențial imens care trebuie fructificat, de aceea e important să înțelegem ce înseamnă a trăi sustenabil, să schimbăm la nivel socio-cultural felul în care privim sustenabilitatea: cât de mult reciclăm, cât de multe resurse folosim în viața noastră de zi cu zi și ce impact au alegerile noastre pe termen mediu și lung.
Principalele obstacole de care ne lovim acum sunt provocările tehnice și cele de atitudine față de subiectul sustenabilității clădirilor. Sustenabilitatea se atinge prin aport tehnologic (fie case pasive, fie locuințe care folosesc tehnologii de ultimă generație pentru a optimiza resursele), dar și prin schimbarea comportamentelor oamenilor.
Provocările tehnice pot fi depășite mult mai ușor, deoarece tehnologia există pe piață – trebuie doar să știm cum să o folosim și să ne dorim acest lucru pentru locuințele noastre. Ceea ce contează cel mai mult este creșterea gradului de conștientizare cu privire la un stil de viață sustenabil, cu toate componentele pe care le presupune: monitorizarea amprentei de carbon pe care o are fiecare dintre noi, o atenție sporită la alegerile pe care le facem și o analiză onestă a felului în care folosim resursele limitate care ne-au rămas.
Am discutat până acum despre antreprenoriat și inovare, despre provocările și avantajele IMM-urilor în contextul tranziției către energia regenerabilă, despre mobilitate verde și despre clădiri sustenabile. În luna decembrie vom face un sumar al temelor pe care le-am dezbătut de-a lungul anului și vom oferi insighturi despre sustenabilitate pentru anul care urmează. Urmărește calendarul evenimentelor și rezervă-ți loc în agendă pentru ultimul Climate Talk al anului!
Climate Talks este o inițiativă Impact Hub Bucharest, ca parte a misiunii sale de sprijinire a proiectelor locale cu impact și conectare a aliaților care facilitează schimbări sistemice la nivel local și regional. Seria de evenimente este powered by Raiffeisen Bank.