Sectorul transporturilor contribuie cu aproximativ 5% la PIB-ul Uniunii Europene și oferă mai mult de 10 milioane de slujbe cetățenilor europeni. Deși reprezintă o componentă critică pentru dezvoltarea afacerilor și a lanțurilor de aprovizionare, sectorul transporturilor are totuși un cost pentru mediu și societate: emisia de gaze cu efect de seră, zgomotul, accidentele rutiere și congestia traficului. În momentul de față, sectorul transporturilor este responsabil pentru 25% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii.
Prin Pactul Verde European, Comisia Europeană și-a luat angajamentul ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, ceea ce implică o serie de schimbări drastice în ceea ce privește designul și filozofia sectorului transportului. Acesta trebuie regândit astfel încât, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră care îi sunt asociate să fie reduse cu până la 90%. Transportul pe rute alternative (pe apă, transport feroviar), precum și dezvoltarea serviciilor inteligente de transport pentru șoferi și mobilitatea urbană mai curată, mai verde și mai accesibilă sunt prioritățile Comisiei pentru eficientizarea și creșterea gradului de sustenabilitate al transporturilor în perioada următoare.
În acest context, este un moment oportun să discutăm despre soluțiile de transport și călătorie din România, despre felul în care acestea evoluează și de impactul pozitiv pe care îl pot avea atât asupra mediului, cât și asupra comunităților care beneficiază de ele. Este o discuție care cere implicarea tuturor stakeholderilor – de la autoritățile publice și partenerii privați, până la cetățeni și organizațiile care îi reprezintă.
Contextul românesc raportat la cel european
La nivelul Confederației Patronale Concordia a fost creat un grup de lucru dedicat mobilității și accelerării procesului de aliniere a României la standardele impuse de către Comisia Europeană pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Timp de aproape un an, acest grup s-a implicat în elaborarea unui studiu despre viitorul transportului în România lansat în această vară, realizat de Deloitte și E3M pentru Concordia.
Referitor la contextul european, ultimele cifre Eurostat arată că în ultimele două decenii Uniunea Europeană a reușit să reducă substanțial emisiile de gaze cu efect de seră într-un număr important de sectoare cunoscute ca fiind intens poluatoare, cum ar fi cel al energiei, agricultura sau industria producătoare. În sectorul transporturilor însă trendul este unul ascendent. Emisiile au crescut în această perioadă cu 7%, transportul rutier fiind principalul vector și responsabil pentru trei sferturi din emisii. Cauzele acestei creșteri sunt creșterea economică și, implicit, a activității și a volumelor de transport, dar și progresele insuficiente în ceea ce privește eficiența combustibililor utilizați. Raportul proiectează o evoluție similară în România până în 2030: acum suntem la 16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi, însă cifra va crește până în 2030 pe fondul creșterii economice.
O tranziție accelerată aliniată la obiectivele „Fit for 55” va însemna însă o creștere mai scăzută, de cca. 12%, față de scenariul în care nu creștem nivelul de ambiție al politicilor planificate sau deja în vigoare. În acest scenariu pe care noi îl numim „As is” în raport, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră preconizate ar fi de 20%. – Andreea Zalomir – Specialist Afaceri Publice, Confederația Patronală Concordia
Viitorul mobilității
Pentru Magdalena Caramilea – Sustainability Director, Autonom Group – cea mai importantă parte a procesului de modernizare a sectorului transporturilor este claritatea: să știm unde ne aflăm acum în termeni de emisii pentru că, deși trendul pare a fi ascendent, de noi depinde să acționăm și să încetinim ritmul, dacă nu chiar să îl scădem, iar, ulterior, să avem un plan concret de implementare și monitorizare.
Autonom Group operează o flotă de peste 14.000 de mașini și este în continuă expansiune a afacerii. În contextul în care specialiștii indică o rată medie de ocupare de 1.4 persoane/auto, trebuie să ne întrebăm: este nevoie de mai multe mașini sau de o utilizare mai bună a mașinilor și a mijloacelor de transport existente? În România, față de contextul european, marea provocare nu este neapărat în soluții, ci in mindset: noi suntem obișnuiți cu proprietatea, cu deținerea bunurilor, nu neapărat cu folosirea în comun. Aacest comportament ar trebui schimbat pentru ca zonele de car sharing, de închiriere de mașini sau de leasing operațional să aibă șanse pentru o creștere exponențială.
În plus, în rândul publicului-țintă, lipsa infrastructurii pentru vehiculele electrice a fost identificată ca fiind unul din principalele obstacole care duce la rețineri când vine vorba de achiziția sau de închirierea unui astfel de vehicul. Cu toate acestea, soluțiile de transport alternativ devin o soluție din ce în ce mai viabilă pentru sectorul de curierat, unde, pentru last mile delivery încep să predomine flotele de auto electrice și cargo bikes electrice – aici tehnologia și inovația vor juca un rol esențial.
Noi putem fi un motor al schimbării și putem să accelerăm tranziția și să schimbăm gradual flota, dar avem nevoie și de infrastructura necesară. Este un decalaj clar de dezvoltare, la nivel național, între flotă și infrastructură. În lipsa acesteia, am început să instalăm stații de încărcare în agențiile noastre. Anul 2022 este anul conștientizării. În acest moment au început să se schimbe lucrurile și la nivel de clienți, fiindcă am început să creăm soluții personalizate pentru ei, pachete care să fie mai atractive nu doar pentru consumatorul individual, ci și pentru IMM-uri, care acum sunt mult mai deschise către a face trecerea spre vehicule electrice. – Magdalena Caramilea
Se estimează că în cazul unei tranziții accelerate către o mobilitate mai verde va fi nevoie de aproximativ 63.000 de stații de încărcare pentru vehiculele electrice publice până în 2030 pentru a acoperi nevoia atât pe segmentul autoturismelor mici și medii, cât și pentru cel al camioanelor medii și grele. Acest lucru înseamnă că vor fi necesare stații de încărcare adaptate fiecărui tip de vehiculautoturism. La fel ca în cazul achiziției de autovehicule verzi, este nevoie de investiții în infrastructură și de politici publice, inclusiv la nivelul de amplasare a stațiilor, pentru a genera cererea și oferta în piață.
Andreea Zalomir precizează că viitorul mobilității trebuie construit de către toți cei implicați în această tranziție, de la transportatori feroviari și rutieri și până la producătorii de autovehicule, la sectorul de petrol și gaze și la cel al energiei.
În primul rând trebuie evidențiat principiul neutralității climatice: acesta trebuie să se afle la baza tuturor politicilor și măsurilor orientate către tranziția spre un transport verde. Electromobilitatea nu este doar un panaceu, cel puțin până în momentul în care devine viabilă pentru toate mijloacele de transport.
Avem nevoie de o infrastructură de reîncărcare și realimentare pentru toți combustibilii alternativi foarte bine dezvoltată. Avem nevoie, de asemenea, de o modernizare a sectorului feroviar pentru a-l alinia la standardele europene, vizând aici mai ales electrificarea liniilor, pentru că în momentul de față avem doar 37% din totalul de căi ferate electrificate și doar 1,4% din vagoanele de marfă sunt capabile de transport multimodal, în condițiile în care aceasta este una din principalele direcții la nivel european pentru scăderea emisiilor de carbon în sectorul transporturilor.
Un alt lucru de care avem nevoie este stimularea achiziției de autovehicule care utilizează toate tehnologiile cu potențial de reducere al emisiilor – vehicule care să folosească energie electrică, gaz natural și hidrogen. Aceste achiziții ar trebui stimulate prin intermediul unor programe similare cu Rabla / Rabla Plus atât disponibile atât pentru persoane fizice, cât și în scopuri comerciale.
Totodată, hidrogenul are un mare potențial de a reduce emisiile, în special în sectorul camioanelor mai grele. Trebuie stimulată producția astfel încât să devină viabilă din punct de vedere comercial printr-un cadru de reglementare care să acopere toate etapele, de la producție până la distribuție și consum, dar avem nevoie și de o strategie pentru lanțul valoric al hidrogenului comercial. – Andreea Zalomir
Una dintre concluziile studiului este că și în anul 2030 vehiculele comerciale vor continua să fie dependente de motorul cu combustie internă, iar biocombustibilii sunt o soluție pentru reducerea emisiilor în cazul vehiculelor care utilizează motorul cu combustie internă. Este, așadar, necesară producția de biocombustibil, mai ales că acest tip de alimentare nu are nevoie de o infrastructură specială.
Unde se află oportunitățile din piață?
Autonom Group a primit anul acesta o finanțare de 15 milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții, care vine în sprijinul dezvoltării unei flote de autoturisme cu emisii scăzute. Anul trecut a înregistrat o premieră în România: a reușit, prin intermediul unei emisiuni de obligațiuni corelate cu obiective de sustenabilitate, listate ulterior la BVB, să strângă din piața de capital aproximativ 50 milioane de euro, ceea ce este un semnal clar al faptului că focusul investitorilor se schimbă și că aceștia urmăresc din ce în ce mai mult criteriile de sustenabilitate atunci când aleg proiectele pe care le finanțează.
Autonom are, de asemenea, două agenții care funcționează în Ungaria și consideră că piața serviciilor de mobilitate este una stabilă, cu potențial de creștere, unul din considerentele pentru această receptivitate fiind apropierea de economia vestică. În mod similar, în România este mai dezvoltată zona de vest (Transilvania), tot prin prisma faptului că au un comportament mai responsabil, clădit în timp, și se concentrează mai mult pe sustenabilitate. Și Bucureștiul, la rândul său, este o zonă profitabilă pentru Autonom Group, mulțumită diversității de oportunități și de domenii pe care le oferă.
Pentru ca această tranziție să fie una eficientă este însă nevoie de un parteneriat puternic între mediul public și cel privat. Doar așa ne putem asigura că respectăm țintele și termenele, dar și faptul că tranziția va fi una echitabilă atât din punct de vedere economic, cât și social. Acest parteneriat presupune și un sprijin acordat mediului privat pentru reînnoirea flotelor de autovehicule, în special în sectorul de transport al mărfii, unde este nevoie ca operatorii să fie încurajați să achiziționeze camioane pe gaz natural sau pe hidrogen – lucru care nu doar că ar reduce emisiile de carbon, ci ar contribui și la creșterea competitivității operatorilor.
Brașovul – studiu de caz la capitolul „Bune practici”
Atunci când vorbim despre viitorul mobilității este esențial să aducem în discuție și administrațiile locale. Calitatea aerului, a traficului, a transportului în comun și a transportului alternativ (cum ar fi cel pe bicicletă) este un factor care nu ține doar de atingerea unor obiective strategice pentru încetinirea sau limitarea încălzirii globale, ci și de bunăstarea cetățenilor, de sănătatea și de fericirea lor. În acest context, Brașovul este un studiu de caz în materie de bune practici pentru redefinirea transportului public.
Brașovul a fost primul oraș din România care și-a asumat reducerea cu 55% a emisiilor de carbon până în 2030, precum și obiectivul ambițios de a deveni „capitala verde” a României. Primăria se ocupă în momentul de față de modernizarea flotei de autovehicule pentru transportul în comun și a instalat deja în câteva puncte un sistem care le permite brașovenilor să achite biletele pentru transportul în comun cu PET-uri sau doze de aluminiu prin intermediul unui aparat numit Petrică. În plus, administrația se ocupă de dezvoltarea infrastructurii de stații de încărcare pentru mașinile electrice și a început să introducă acest element în toate proiectele de eficientizare energetică pe care le derulează.
În opinia Flaviei Boghiu, viceprimar al Municipiului Brașov, administrațiile locale au un rol foarte important în această tranziție și trebuie să fie promotoarele schimbării și să se asigure de implementarea acestor schimbări în comunitățile lor pentru a înlesni procesul de atingere a neutralității climatice.
Avem mai multe soluții pe care să le putem implementa din punct de vedere tehnic, însă viitorul transportului și al mobilității depinde foarte mult de măsura în care ne vom putea modifica comportamentul. Pentru a face aceste schimbări, noi, ca autoritate publică – locală sau centrală – trebuie să ne dăm seama și de motivațiile populației, să identificăm acele elemente care pot să ajute la modificarea comportamentelor.
Atunci când vorbim despre mobilitatea velo (de folosirea bicicletelor), spre exemplu, trebuie să ne gândim că aceasta nu cuprinde doar amenajarea de piste de biciclete, ci trebuie să luăm în calcul și faptul că utilizatorii velo au nevoie de locuri în care să-și depoziteze ulterior bicicletele. Dacă ne uităm la blocuri, mai ales la cele construite în perioada socialistă, vom observa că spațiul este destul de mic și, de pildă, pentru cineva care locuiește într-un apartament de 2 camere la etajul 3 este destul de anevoios să-și poarte bicicleta cu el și să-i găsească spațiu de depozitare în casă. Acesta poate fi un element care să descurajeze utilizarea bicicletelor. – Flavia Boghiu
La capitolul transport în comun, Brașovul are în momentul de față cea mai mare flotă de autobuze și troleibuze electrice din țară, iar cererile de finanțare pentru creșterea acesteia nu s-au oprit încă.
În plus, Primăria Brașov a lansat în această vară procedura de achiziție pentru execuția lucrărilor de construcție pentru proiectul Terminal transport urban gara Brașov, proiect ce face parte din strategia municipalității de transformare a transportului în comun în principala alternativă de mobilitate urbană, în locul autoturismelor proprii.
Acesta va fi cel mai mare terminal de transport în comun din oraș și, potrivit Primăriei, pe acoperișul autogării va fi gazon, iar copertina peroanelor va fi prevăzută cu panouri fotovoltaice. Totodată, terminalul va însemna nu doar o zonă de peroane asfaltată, ci va fi amenajat un spațiu verde cu gazon, unde vor fi plantați 70 de arbori și 20 de arbuști decorativi, astfel încât călătorii să se simtă confortabil și când așteaptă autobuzul.
Mai mult decât atât, administrația a elaborat masterplanul velo, care s-a aflat și în consultare publică. Scopul său este să analizeze rețeaua de transport deja existentă, să traseze liniile pentru pistele de biciclete care să conecteze traseele mari și să identifice locurile potrivite pentru amplasarea stațiilor de bike sharing de-a lungul lor.
Pentru o bună parte din acest proiect au fost deja făcute cererile de finanțare din PNRR. Urmează crearea de legături între Brașov și zonele limitrofe prin intermediul pistelor de bicicletă și proiectele de park & ride la intrarea în oraș. Totul este, așadar, parte dintr-o viziune integrată, în care transportul în comun, mașinile individuale și transportul alternativ (pe bicicletă sau cu mașini electrice) vor „comunica” între ele și vor înlesni calea către un transport mai verde pentru locuitorii orașului și pentru turiști.
Sfatul Flaviei pentru alte comunități locale care își doresc să implementeze soluții mai verzi de transport și mobilitate este să nu mai aștepte – „cel mai bun moment pentru a începe a fost ieri”. Cu cât se amână mai mult această tranziție, cu atât ne va fi mai dificil să ne atingem țintele.
Desigur, va exista cel mai probabil o reticență din partea comunității, implementarea nu va fi un proces facil, însă cât timp există coordonare și o strategie solidă la bază, schimbările nu vor ezita să apară. Important este ca fiecare parte a acestor proiecte să fie construită în jurul nevoilor de transport ale cetățenilor. Astfel și ei își vor schimba comportamentul de deplasare și se vor orienta mai mult către soluțiile alternative de transport și mai puțin către autoturismul personal.
Mai mult, Flavia încurajează administrațiile publice locale să profite de fondurile disponibile prin PNRR – o șansă unică pe care nu ne permitem să o pierdem – și să-și dezvolte o strategie de absorbție eficientă a acestor fonduri.
Pe final…
Atunci când încercăm să vizualizăm un viitor mai verde pentru România, mai ales la capitolul mobilitate, atât Magdalena, cât și Flavia și Andreea ne invită să ne gândim la cum ar arăta România cu toate fondurile și resursele atrase și absorbite. Avem ținte precise de atins pentru a reduce substanțial emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030, așadar acum este momentul să acționăm, însă nu izolat, ci împreună. Sunt multe sectoare și multe domenii implicate în această tranziție și avem nevoie de o abordare integrată ca să avem parte de o tranziție eficientă, realizată în timp util.
Nu în ultimul rând, atât instituțiile publice, cât și mediul privat trebuie să aibă în vedere binele comun pe măsură ce fac pașii necesari în această tranziție: grija pentru planetă trebuie să fie dublată de o grijă față de oameni și de nevoile lor. Chiar dacă discuția se referă la combaterea efectelor încălzirii globale, putem privi această situație îngrijorătoare și ca pe o oportunitate de a schimba în bine viața fiecăruia la nivel individual, de a pune cărămizile unui viitor mai bun pentru generațiile următoare.
Vom continua să răspundem întrebării „Ce poate face fiecare dintre noi pentru a contribui la binele planetei?” prin următoarele intervenții din cadrul Climate Talks. În luna mai am discutat despre antreprenoriat și inovare, despre oportunitățile și provocările dezvoltării unui startup verde în România. În luna iunie am abordat tema provocărilor și a avantajelor IMM-urilor în contextul tranziției către energia regenerabilă. Discuțiile continuă și în lunile viitoare – Urmărește calendarul evenimentelor și rezervă-ți loc în agendă!
Climate Talks este o inițiativă Impact Hub Bucharest, ca parte a misiunii sale de sprijinire a proiectelor locale cu impact și conectare a aliaților care facilitează schimbări sistemice la nivel local și regional. Seria de evenimente este powered by Raiffeisen Bank.